Marcu 5

1 Și au ajuns de partea cealaltă a mării, în ținutul Gadarenilor.

2 Și când a ieșit din corabie, îndată l-a întâlnit un om [ieșit ]din morminte, cu un duh necurat,

3 Care [își] avea locuința printre morminte; și nimeni nu îl putea lega, nici măcar cu lanțuri;

4 Pentru că el fusese deseori legat cu cătușe și lanțuri și lanțurile au fost rupte de către el și cătușele zdrobite în bucăți; și [nimeni] nu a fost în stare să îl îmblânzească.

5 Și totdeauna, noapte și zi, era în munți și în morminte, strigând și tăindu-se cu pietre.

6 Dar când l-a văzut pe Isus de departe, a alergat și i s-a închinat,

7 Și a strigat cu voce tare și a spus: Ce am eu a face cu tine, Isuse, Fiul Dumnezeului cel preaînalt? Te conjur pe Dumnezeu, să nu mă chinuiești;

8 Fiindcă îi spusese: Ieși din omul [acesta], duh necurat.

9 Și l-a întrebat: Care [este] numele tău? Iar el a răspuns, zicând: Numele meu [este] Legiune, căci suntem mulți.

10 Și l-a implorat mult să nu îi trimită afară din ținut.

11 Și acolo, aproape de munți, era o turmă mare de porci păscând.

12 Și toți dracii l-au implorat, spunând: Trimite-ne în porci, ca să intrăm în ei.

13 Și îndată Isus le-a dat voie să plece. Și duhurile necurate au ieșit și au intrat în porci; și turma s-a aruncat furios în jos pe râpă în mare (erau cam două mii) și s-au înecat în mare.

14 Și cei ce pășteau porcii au fugit și au povestit în cetate și în ținut. Iar [oamenii] au ieșit să vadă ce s-a întâmplat.

15 Și au venit la Isus și l-au văzut pe cel ce fusese posedat de drac și a avut legiunea, șezând și îmbrăcat și întreg la minte; și s-au temut.

16 Și cei ce au văzut, le-au spus cum s-a întâmplat cu cel ce fusese posedat de draci și despre porci.

17 Și au început să îl roage să plece afară din ținuturile lor.

18 Și când el s-a urcat în corabie, cel ce fusese posedat de drac l-a implorat să fie cu el.

19 Totuși Isus nu l-a lăsat, ci i-a spus: Du-te acasă la prietenii tăi și povestește-le ce lucruri mari a făcut Domnul pentru tine și [cum] a avut milă de tine.

20 Iar el a plecat și a început să vestească în Decapole ce lucruri mari a făcut Isus pentru el; și toți se minunau.

21 Și după ce Isus a trecut din nou de partea cealaltă, cu corabia, s-au adunat mulți oameni la el; și el era lângă mare.

22 Și iată, a venit unul dintre conducătorii sinagogii, pe nume Iair; și când l-a văzut, a căzut la picioarele lui,

23 Și l-a implorat mult, spunând: Fetița mea zace pe moarte, vino [te rog] și pune-ți mâinile pe ea, ca să fie vindecată; și va trăi.

24 Și [Isus] s-a dus cu el; și mulți oameni îl urmau și îl îmbulzeau.

25 Și o anume femeie, cu o scurgere de sânge de doisprezece ani,

26 Și [care ]suferise multe lucruri de la mulți doctori și cheltuise tot ce avusese și nu se îmbunătățise nimic, ci mai degrabă [îi ]mergea mai rău,

27 Când a auzit despre Isus, a venit în mulțime, în spatele [lui] și i-a atins haina.

28 Fiindcă spunea: Dacă i-aș atinge hainele doar, voi fi sănătoasă.

29 Și îndată, izvorul sângerării ei a secat; și a simțit în trupul [ei] că a fost vindecată de acea boală.

30 Și Isus, cunoscând îndată în el însuși [că] o putere a ieșit din el, s-a întors în mulțime și a spus: Cine mi-a atins hainele?

31 Și discipolii lui i-au spus: Vezi mulțimea îmbulzindu-te și spui: Cine m-a atins?

32 Iar el s-a uitat de jur împrejur să o vadă pe cea care a făcut acest lucru.

33 Dar femeia, temându-se și tremurând, cunoscând ce s-a făcut în ea, a venit și i s-a prosternat în fața lui și i-a spus tot adevărul.

34 Iar el i-a spus: Fiică, credința ta te-a făcut sănătoasă; mergi în pace și fii vindecată de boala ta.

35 Pe când el încă vorbea, au venit de la [casa] conducătorului sinagogii [unii] care spuneau: Fiica ta este moartă; pentru ce îl mai tulburi pe Învățătorul?

36 Dar îndată ce Isus a auzit cuvântul rostit, i-a zis conducătorului sinagogii: Nu te teme, crede numai.

37 Și nu a lăsat pe niciunul să îl însoțească, decât pe Petru și Iacov și Ioan, fratele lui Iacov.

38 Și a venit la casa conducătorului sinagogii și a văzut tumultul și pe cei ce plângeau și boceau mult.

39 Și după ce a intrat, le-a spus: De ce faceți tumult și plângeți? Copila nu este moartă, ci doarme.

40 Și au râs de el în batjocură. Dar după ce i-a scos pe toți afară, el a luat pe tatăl și pe mama copilei și pe cei ce erau cu el și a intrat acolo unde zăcea copila.

41 Și luând copila de mână i-a spus: Talita cumi; care este tradus: Fetițo, îți spun, ridică-te.

42 Și îndată fetița s-a sculat și a umblat, fiindcă avea doisprezece ani. Iar ei erau înmărmuriți cu mare uimire.

43 Și le-a poruncit cu strictețe ca nimeni să nu știe aceasta; și a poruncit să îi fie dat ceva de mâncare.