Exodul 1

1 Și acestea [sunt] numele copiilor lui Israel, care au venit în Egipt; fiecare bărbat și casa lui au venit cu Iacob.

2 Ruben, Simeon, Levi și Iuda,

3 Isahar, Zabulon și Beniamin,

4 Dan și Neftali, Gad și Așer.

5 Și toate sufletele care au ieșit din coapsele lui Iacob au fost șaptezeci de suflete; căci Iosif era [deja] în Egipt.

6 Și Iosif a murit și toți frații lui și toată generația aceea.

7 Și copiii lui Israel au fost roditori și au crescut și s-au înmulțit și au devenit peste măsură de tari; și țara s-a umplut cu ei.

8 Și s-a ridicat un nou împărat peste Egipt, care nu a cunoscut pe Iosif.

9 Și a spus poporului său: Iată, poporul copiilor lui Israel [este] mai numeros și mai puternic decât noi;

10 Haideți să ne purtăm înțelept cu ei, ca nu cumva să se înmulțească și să se întâmple ca, atunci când s-ar întâmpla vreun război, să se alăture și ei dușmanilor noștri și să lupte împotriva noastră și [astfel] să iasă din țară.

11 De aceea au pus peste ei asupritori, ca să îi chinuiască cu poverile lor. Și au construit pentru Faraon cetăți de provizii: Pitom și Raamses.

12 Dar cu cât îi chinuiau mai mult, cu atât se înmulțeau și creșteau mai mult. Și s-au mâhnit din cauza copiilor lui Israel.

13 Și egiptenii au constrâns cu asprime pe copiii lui Israel să îi servească;

14 Și au amărât viețile lor cu o robie aspră: în [lucrări de] mortar și în cărămizi și în tot felul de munci în câmp; toată munca lor, în care ei i-au făcut să muncească, [era] cu asprime.

15 Și împăratul Egiptului a vorbit moașelor evreice, dintre care numele uneia [era] Șifra și numele celeilalte [era] Pua;

16 Și a spus: Când faceți serviciul de moașă femeilor evreice și le vedeți pe scaunele de naștere, dacă [este] un fiu, să îl ucideți; dar dacă [este] o fiică, să trăiască.

17 Dar moașele s-au temut de Dumnezeu și nu au făcut cum le-a poruncit împăratul Egiptului, ci au lăsat băieții în viață.

18 Și împăratul Egiptului a chemat moașele și le-a spus: De ce ați făcut acest lucru și ați lăsat băieții în viață?

19 Și moașele i-au spus lui Faraon: Pentru că femeile evreice nu [sunt] ca femeile egiptence, pentru că ele [sunt] viguroase și au născut înainte de a veni moașele la ele.

20 De aceea Dumnezeu s-a purtat bine cu moașele; și poporul s-a înmulțit și a devenit foarte tare.

21 Și s-a întâmplat, din cauză că moașele s-au temut de Dumnezeu, că el le-a făcut case.

22 Și Faraon a poruncit la tot poporul său, spunând: Fiecare fiu care se naște să îl aruncați în râu, dar pe fiecare fiică să o lăsați în viață.